 |
 |
Datarea Radiometrica O scurta explicatie
Datarea radiometrica este primul sistem de datare adoptat de oamenii de stiinta pentru a determina varsta Pamantului. Tehnica datarii radiometrice se foloseste de dezintegrarea naturala a radioizotopilor.
Un izotop este format din unul sau mai multi atomi care au nuclee cu acelasi numar de protoni, dar un numar diferit de neutroni. Radioizotopii sunt izotopi instabili: acestia se dezintegreaza in mod spontan( in acest process emitand radiatii asta ii face radioactivi). Ei continua sa se dezintegreze, trecand prin diferite faze de tranzitie pana cand ajung in cele din urma la stabilitate. De exemplu, Uraniu 238 (U238) este un radioizotop. Se va dezintegra in mod spontan pana cand se transforma in Plumb 206 (Pb206). Numerele 238 si 206 reprezinta masa atomica a acestor izotopi. Radio izotopul de Uraniu 238 trece prin 13 stari de tranzitie inainte de a se stabiliza in Plumb -206 (U238 > Th234 > Pa234 > U234 > Th230 > Ra226 > Rn222 > Po218 > Pb214 > Bi214 > Po214 > Pb210 > Bi210 > Po210 > Pb206). In aceasta situatie Uraniu 238 este numit parintele iar Plumb 206 este numit fiica. Masurand cat timp ii ia unui element instabil sa se dezintegreze intr-un element stabil si masurand cate elemente fiica au fost produse de catre elementul parinte in interiorul unui specimen de roca, cercetatorii cred ca sunt in stare sa determine varsta rocii. Aceasta teorie se bazeaza pe trei ipoteze importante.
Datarea Radiometrica Ipotezele
Multe din varstele derivate din tehnica datarii radiometrice sunt foarte mediatizate. Cu toate acestea presupozitiile fundamentale folosite nu sunt facute publice. Mai jos sunt supuse atentiei dumneavoastra cele trei ipoteze majore: -
Rata de dezintegrare ramane constanta.
-
Nu a existat nici o contaminare (asta inseamna ca nici un element intermediar sau element fiica nu au fost introduse sau extrase din specimenul de roca).
-
Putem determina cate elemente fiica au fost la inceput ( daca presupunem ca nu a fost nici un element fiica la inceput, totusi au fost elemente fiica la formarea rocii, astfel roca ar prezenta o invechire superficiala). Sunt aceste ipoteze fundamentale acceptabile? Descoperirile recente par sa indice faptul ca desi noi insine nu am reusit sa modificam cu mult rata de dezintegrare in laborator, rata de dezintegrare ar fi putut fi accelerata in trecutul neobservabil.1 Daca asa stau lucrurile, prima ipoteza poate fi considerata ca neacceptabila. Aceasta ar rasturna intreaga noastra imagine standard asupra istoriei pamantului. Dr. Carl Wieland a sintetizat descoperirile recente: Cand Uraniul se dezintegreaza in Plumb, un co-produs al acestui proces este formarea de Heliu, un gaz foarte usor si inert, care poate scapa foarte usor dintr-o roca. Anumite cristale numite zicroni, obtinute din forarea intr-un strat foarte gros de granit, contin Uraniu care s-a dezintegrat partial in Plumb. Masurand cantitatea de Uraniu si Plumb radiogen din aceste cristale, se poate calcula faptul ca, daca rata de dezintegrare a fost constanta, vechimea ei este de aproximativ 1.5 miliarde de ani. ( Aceasta corespunde cu era geologica atribuita granitului in care au fost gasiti zincronii) Exista o cantitate semnificativa de Heliu din timpul a 1.5 miliarde de ani de dezintegrare inca in interiorul zincronilor. Acesta este primul lucru surpinzator, datorita usurintei cu care ne-am astepta ca Heliu (cu atomii sai stabili, minusculi si usori) sa scape din spatiile interioare ale structurii de cristal. Acolo abia daca ar trebui sa mai ramana ceva, deoarece cu o asa acumulare lenta, ar trebui de fapt sa scape afara in mod continuu si nu sa se acumuleze. Tragand o concluzie din rationamentele de mai sus, bineinteles, la masurarea efectiva a ratei cu care Heliu scapa din zincroni. Aceasta este una dintre recentele rapoarte de lucrari ale RATE.2 Probele au fost trimise
la un expert de talie mondiala pentru a masura aceste rate. Raspunsul este concludent: Heliu scapa intr-adevar foarte repede afara in cazul unei game largi de temperaturi. De fapt, rezultatele arata ca, deoarece intreaga cantitate de Heliu se gaseste inca in interiorul zincronilor, aceste cristale ( si de vreme ce este vorba de o fundatie de granit Precambrian, prin implicatie intreg pamantul) nu ar putea fi mai vechi de o perioada intre 4,000 si 14,000 de ani. Cu alte cuvinte, in doar cateva mii de ani, a avut loc o dezintegrare radioactiva echivalenta a 1.5 miliarde de ani (la rata actuala de dezintegrare). Interesant este ca odata ce datele au fost prelucrate si actualizate a rezultat o perioada de 5680 (+/- 2000) de ani.3
Invata mai multe acum!
Note de subsol:
1 D. Russel Humphreys, Steven A. Austin, John R. Baumgardner, Andrew A. Snelling, Helium Diffusion Rates Support Accelerated Nuclear Decay; Articol disponibil onlne la http://www.icr.org/research/icc03/pdf/helium_ICC_7-22-03.pdf.
2 The "RATE" project stands for, "Radioisotopes and the Age of The Earth"
3 Carl Wieland, RATE Group Reveal Exciting Breakthroughs, 2003
Iti place aceasta informatie? Ajuta-ne, impartasind-o cu altii folosind butoanele de social media de mai jos. Ce este aceasta?
Impartaseste-ne:
Urmareste-ne:
|
|
| English
|
| Social Media | |
|
| |
Urmareste-ne:
Impartaseste-ne:
|
|
| | Perspectiva Stiintifica | |
|
| |
|
Datarea radiometrica
Varsta Pamantului
Istoria dragonilor
Potopul
Cat de vechi este pamantul?
Varsta Pamantului
Catastrophism
Disparitia dinozaurilor
Material Suplimentar De Explorare...
|
| | Perspectiva Filosofica | |
|
| | Pretentiile Adevarului | |
|
| | Teism | |
|
| | Fondatorii Religiilor Lumii | |
|
| | Religiile Lumii | |
|
| | Cunoaste Adevarul | |
|
| | Probleme frecvente | |
|
| | Provocarile vietii | |
|
| | Recuperare | |
|
|
|
|
|
